LA VOT!

Viitorul Romaniei stă în votul de astăzi. El creşte în urne la fel ca pruncii în pântecele mamelor. De modul în care ne prezentăm astăzi în faţa urnelor, de ce sămânţă punem acolo, depinde ce faţă va avea viitorul naţiei noastre. Dacă nu vrem ca acesta să arate ca Iliescu, Voiculescu, Vântu şi Patriciu, să mintă şi să se comporte ca Geoană, să combine ca Hrebenciuc şi să se exprime ca Marean Vanghelie, atunci trebuie să ieşim masiv la urne, să punem acolo sămânţa libertăţii şi a tăriei de caracter, a forţei de a rezista la manipulare, la fraudă şi trucaj, la minciună şi trădare, la toată mizeria care se aruncă în tine, la frăţia ticăloşilor şi la frenezia nebunilor!
Dacă vrem ca viitorul să crească în VEST, într-o familie civilizată, aşa cum s-a decis deja, cu precădere în ultimii cinci ani, în familia Uniunii Europene şi a NATO, pentru a fi demni şi puternici în faţa eternilor adversari de la EST, trebuie să ieşim cu încredere la urne şi să punem în ele VOTUL CEL BUN.
Se zice că cea mai mare înşelătorie a diavolului este aceea de a ne convinge că nu există. Aşa e! În politică, însă, cea mai mare înşelătorie este să ni se spună că avem de ales un rău, chiar dacă mai mic. A fortiori, adevărul este că esenţa proceselor democratice, mai ales a celor electorale, este de a opri un rău, răul cel mai mare, să se producă. De a-i spune STOP, PE AICI NU SE TRECE!
Asta trebuie să-i spună astăzi Viitorul Romaniei trecutului său, cu toate fantomele sale bolşevice: STOP, PE AICI NU SE TRECE!

Şi dacă Băsescu reprezintă opţiunea pentru reformă, pentru continuarea acestora, atunci cu siguranţă Băsescu este opţiunea cea mai bună pentru Viitor!

P.S. Fragment dintr-o analiză asupra Raportului de condamnare a comunismului asumat şi prezentat de preşedintele României, Traian Băsescu, în faţa Parlamentului:
"În ceea ce priveşte evenimentele din decembrie ’89, raportul e cât se poate de radical: „Victimele de la Timişoara, Bucureşti, Cluj şi din alte oraşe şi-au dat viaţa luptând împotriva unui sistem inuman. Aceşti oameni, precum şi cei care au ieşit pe străzi nu s-au simţit şi nu au fost parte a vreunui complot“. Totodată, referitor la regimul comunist, este subliniată existenţa unui excepţionalism românesc, în sensul că nici o altă ţară din Europa de Est şi Centrală nu a avut un sistem stalinist cu o asemenea longevitate şi intensitate.

În plus, se atestă lipsa vreunui curent reformator, precum şi faptul că nu au existat două regimuri comuniste la noi. Raportul blamează şi mineriadele, consecinţe directe ale structurilor criptocomuniste, şi regimul Iliescu, definit ca „o combinaţie de colectivism oligarhic (din punct de vedere economic şi social) şi autoritarism bazat pe mistica preeminenţei Statului asupra oricărei realităţi sociale“."
Quod erat demonstrandum!