SPIRITUL NECUNOSCUT AL LIBERTĂŢII ŞI DUŞMANUL PUBLIC NR. 1

INTRO

Într-o polemică provocată pe Madame Blogary (blogary.ro), în spaţiul de comentarii la parabola lui Sebastian Lazaroiu, „2012. Scufiţa Roşie, Moş Crăciun, Fetiţa cu chibrituri? Sau Albă ca Zăpada?” (http://blogary.ro/2010/08/2012-scufita-rosie-mos-craciun-fetita-cu-chibrituri-sau-alba-ca-zapada/#comment-21478), cineva care semnează “Necunoscutul” se screme să-i dea lecţii de morală şi deontologie autorului. În spiritul, prea puţin cunoscut de Necunoscut, al libertăţii online, situaţia respectivă - pe care am comentat-o si acolo - comportă nişte consideraţii şi o reacţie pe măsura ridicolului şi a lipsei de eleganţă din Necunoscutul în care este aruncată...

Spiritul liber al Necunoscutului?! LOL
(Necunoscutului) Credeam ca baţi la cap cu metodă, da' acu' se vede că baţi câmpii, hmm, cu graţie! :(

Şi apropo de polemică, e super onest şi ok - din punctul meu de vedere - să intri într-o polemică la vedere, asumându-ţi bărbăteşte opiniile şi poziţia faţă de un anumit subiect sau reacţie, fiind în schimb super jenant să (te) angajezi (în) aşa ceva stând în budă acoperit de ziare!!!

Presa, la aceasta oră, şi mă refer aici chiar la presa care face rating, este duşmanul public nr. 1 in România de astăzi, punând în pericol aproape orice proiect de reformă (a statului, a Constituţiei, a sistemului politic, a partidelor chiar). De fapt, pentru că am cunoscut această situaţie chiar din interior, media la care mă refer este angajată politic până în măduva oaselor, fiind, ca economia subterană, una din pivniţele, din catacombele sistemului nostru politic, din care ar trebui urgent scos totul la suprafaţă! Când am ales să fac politică (galben-albastră, by the way!) acesta a fost principalul motiv al ieşirii din presă: decât să ajung, ca majoritatea, să fac politica şi să mă joc de-a traficul de influenţă şi de opinie camuflat în jurnalist, dar cu simbrie de la diverşi lideri de partid îmbârligaţi cu tot soiul de oameni de afaceri, am preferat să ies din buncăr şi să fac politica la lumină, înscris cu acte în regulă şi insigna în piept, acolo unde am crezut că se doreşte cu adevărat schimbarea şi împrospătarea acestui spaţiu al laşilor cu gura plină... Laş, desigur, din perspectiva asumării unei angajări politice, partinice, şi a participării la lupta în lina intâi, cu baioneta în mână, în uniforma şi sub însemnele pe care le aperi! Că de aia suntem unde suntem şi e presa inamicul public numarul unu, răsturnand şi întorcând totul pe dos, pentru ca lupi cu gura plină de sânge se pudrează în draci şi se dau drept oiţe, scuturând galeş din gene pe toate ecranele patriei!

Nu trebuie să fii nici portocaliu, nici băsescianist ca să îţi dai seama de acest lucru, dar cred că trebuie să fii roşu (de furie) ca să fii complice la aşa ceva!

P.S. Necunoscutule, adevărat îţi zic, necunoscute ţi-s toate cele pe care le slăveşti!