Antreprenoriatul intre Discret si Masiv

Eu am zis “discret”, el a zis “masiv”.
Interesant este ca eu reprezentam statul, punctand asupra rolului de facilitator al acestuia, dar mai discret, ziceam, din punctul de vedere al reglementarii si interventiei, in sensul, desigur, de a da mai multa putere pietei. El, par contre, era Antreprenorul, care raspundea ca statul nu trebuie sa fie discret, ci, dimpotriva, sa se implice masiv. Nu am inteles in ce sa se implice masiv statul, dar, banuiesc – si sper! – ca, fiind totusi vorba de un antreprenor, ideea sa viza finantarea unor proiecte legate, probabil, de educatia antreprenoriala. Tot ce pot face este sa presupun, pornind de la “scena crimei” si de la rolurile care ne-au fost incredintate in acel panel. Pentru ca era vorba despre conferinta de deschidere a celei de-a doua editii a Targului Absolventilor , organizata de Junior Achievement Romania in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, panelul de vorbitori fiind format in asa fel incat sa fie prezentati partenerii si invitatii mai speciali, nu am tinut sa intru in dialog cu antreprenorul. Desi ma cam manca pielea sa aflu ce a vrut sa spuna cu implicarea masiva a statului! Pentru ca nu era o dezbatere, am lasat lucrurile in mapa lor, asa cum a considerat fiecare de cuviinta sa le/ se prezinte.

Eu, unul, am considerat ca e mai important pentru cei prezenti sa ii asculte pe antreprenori si pe finantatorii privati, asa ca am subliniat foarte succint ceea ce facem la ANST, in cadrul Directiei Generale pentru Tineret, ce preocupari si perspective avem, mai ales in ceea ce priveste eleaborarea unei strategii nationale pentru tineret, bazata pe dialog structurat si orientata pe antreprenoriat si voluntariat, ca directii principale de actiune. Punct. Am evitat prezentarea, plicticoasa probabil, si oarecum trufasa, a unor date si cifre care sa ateste rezultatele pozitive ale guvernului in aceasta directie, multumindu-ma sa amintesc ca Romania se afla intr-o etapa extrem de importanta de regandire si reformulare a politicilor publice in ideea de a le orienta catre beneficiarii directi. In spiritul unui - hai sa-i zicem! - joined-up government, fara sa fie vorba despre un produs al ANST, puteam, desigur, sa amintesc de masurile de stimulare a intrarii si integrarii tinerilor pe piata de business si pe piata muncii, in special prin “Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri”, sa spun ca avem deja circa 3000 de firme astfel infiintate – un adevarat incubator antreprenorial!, ca Raportul "Youth employment measures 2010", elaborat de European Observatory Review, apreciaza initiativele si masurile aplicate de Romania pentru a incuraja antreprenoriatul si insertia tinerilor pe piata muncii, abia o treime din tarile UE demarand astfel de programe. Intre care, iata, si Romania!

Cum era si firesc, pesemne, Antreprenorul a vorbit despre el, despre realizarile si proiectele sale, aruncand, din cand in cand, cate o grenada asupra statului si politicii. Vorbind despre antreprenoriatul politic, a insistat asupra sensului negativ in care actioneaza, de regula, politicienii, iar cand s-a referit la stat a vorbit mai mult despre ce nu se face, incurajand idea ca statul ar trebui sa fie preocupat de organizarea si dezvoltarea unui ecosistem pentru tot ceea ce inseamna antreprenoriat. Pe care noi, in Romania, nu il avem!

Sincer, nu cred ca reglementarea guvernamentala, interventia statului, fie si prin subventii, este neaparat un lucru bun. Sunt suficiente lucrari scrise in aceasta directie, iar daca spun ca eu, unul, sunt adeptul teoriilor Scolii Austriece de Economie spun, cred, suficient. Pana la urma, practica din statele industriale avansate demonstreaza ca reglementarea ajunge sa fie acaparata de catre industrie, in special de catre gigantii industriali, pentru a fi, desigur, administrata si orientata in beneficiul acestora si, implicit, in detrimentul micilor antreprenori. Ce sa mai vorbim despre situatia in care intre gigantii respectivi ar fi vorba de companii de stat!

Antreprenorul, care bineinteles ca trebuie sprijinit, nu cred ca isi doreste un astfel de stat, iar ecosistemul de care vorbea Antreprenorul la deschiderea targului de educatie si antreprenoriat pentru absolventi nu cred ca asta presupune sau ca asta l-ar ajuta.

De altfel, nu cred ca formula ecosistem antreprenorial este cea mai fericita, daca este sa ne referim la un cadru national. Am putea vorbi de asemenea sisteme, asa cum se vorbeste eventual de Silicon Valey, daca vizam clusterele si incubatoarele de afaceri, dar, in ceea ce priveste antreprenoriatul social, cel public, politic, de cercetare etc. iesim oarecum din acest cadru. Pana la urma, cred ca trebuie sa vorbim de antreprenoriat asa cum este el, ca izvorand din natura omului, pe care Jesus Huerta de Soto il vede mai degraba ca homo empresario, homo in prehensa decat ca homo sapiens. Cu alte cuvinte, omul care se apleaca asupra unei probleme si actioneaza in sensul rezolvarii ei, in sensul gasirii unor solutii. Intr-adevar, inca din epoca de piatra omul s-a dovedit un homo empresario, tot ceea ce a urmat fiind rezultatul eforturilor antreprenoriale ale oamenilor; rezultatul actiunii umane, in fond si la urma urmei.

Statul, de altfel, nu trebuie sa fie un incubator de afaceri sau de clustere, de mall-uri si parcuri economice. Poate Statul sa imagineze un incubator de afaceri mai bun decat reducerea fiscalitatii?
Poate Statul sa creeze clustere industriale in jurul unei companii de stat? Ce poate fi mai bun pentru un cluster decat o guvernare limitata, neinvaziva, neimpovaratoare?

In absenta unei dezbateri epidictice, raman la convingerea ca statul trebuie sa isi reduca rolul, sa devina mai discret, pentru a lasa un loc cat mai mare si mai liber asumarii de responsabilitati individuale. Invata si lasa omul sa isi rezolve problemele si ai un antreprenor, un homo empresario. Ajuta-l cu temeinicie sa isi rezolve problemele, transfera-i responsabilitatea in contul nevazut al responsabilitatii colective, a comunitatii, si creaza un sistem cat mai sofisticat si mai birocratizat de solutionare a micro-problemelor sale la un nivel macro, economic si social, si ai un homo sapiens, iar in Romania, caz cat se poate de special, ai un baiat destept, un antrenor de smecheri, un antreprenor de smenuri, de trafic de influenta; in niciun caz unul autentic. Socialistul Adrian Severin, bunaoara, s-a dovedit un astfel de antreprenor, de baiat destept, preluand problema-capcana a celor de la Sunday Times si actionand cu succes asupra ei. Daca n-ar fi fost un set-up jurnalistic, nu s-ar fi putut spune ca nu facut profit!

Mediul cel mai propice pentru antreprenoriat este piata libera. Descentralizarea, autoreglarea si adaptarea evolutiva a unor retele complexe de institutii sociale create de interactiunea libera a oamenilor, intre ei si/ sau cu natura, cu resursele si speciile naturale, cu mediul inconjurator, este cel mai bun ecosistem antreprenorial. Statul, in acest mediu, este din ce in ce mai discret, adica intr-un proces masiv de disparitie, necesitand protectie speciala din partea unor ong-uri.

Ar fi fost interesant sa ascult o astfel de teorie din partea unui antreprenor care se inspira, in scrierile sale, de la un Schumpeter, de pilda, sau din ideile celebrei Austrian School of Economics. Decat un CV, chiar de exceptie, era mai utila o incursiune sau o provocare la incursiune, fie si scurta, printre fundamentele economiei antreprenoriale. Decat o vorba rea despre politicieni, mai bine una buna despre antreprenori. Cu alte cuvinte, mai discret despre Stat, masiv, insa, despre Antreprenoriat. Sau despre o oportunitate antreprenoriala ca cea de mai jos:

PRIMUL CLUSTER REGIONAL DE IT&C

La Timisoara, pe 21 aprilie, au fost puse bazele primului cluster regional de IT&C, un ecosistem, daca vreti, cat se poate de prielnic pentru antreprenoriatul de profil. Si nu numai. Ce rol masiv sa mai aiba statul (Guvernul sau Administratia Publica Locala) aici, decat, eventual, unul discret, dar eficace, de relaxare fiscala, pentru incurajarea unei industrii a viitorului, in care romanii - au dat de mult si pretutindeni semnale incurajatoare! – ar putea juca un rol strategic, cel putin la nivelul acestei euroregiuni.